În concepţia lui Hipocrate , alimentaţia influenţează viaţa atât a omului bolnav, cât şi a celui sănătos: „Sunt convins că orice medic care studiază natura umană trebuie să caute cu grijă raporturile existente între om, aliment şi băuturile folosite… şi ce influenţă exercită ele asupra lui” (Hipocrate, „De l’ancienne medecine”).
În lucrarea sa „Despre regim”, Hipocrate defineşte, de fapt, raţia de întreţinere (în epoca noastră este redată cu ajutorul caloriilor): „Dacă reuşim să găsim pentru fiecare om echilibrul dintre alimentaţie şi exerciţiile fizice, astfel încât să nu fie nici mai mult , nici mai puţin, am reuşit să descoperim mijlocul de întreţinere a sănătăţii”.
Hipocrate considera că „hrana este necesară, întrucât alimentul conţine părţi din tot ce există în corpul omului” şi „cel care vrea să scrie despre regimul alimentar trebuie să cunoască bine omul; trebuie să cunoască bine toate alimentele ce intră într-un regim, proprietăţile lor naturale sau dobândite în urma pregătirii de către om”.
Particularităţile raţiei alimentare:
1. Alimentaţia trebuie să fie suficientă cantitativ, adică să asigure cantitatea necesară de energie, prin respectarea condiţiilor sanitare în timpul transportării, păstrării şi preparării culinare a produselor alimentare, pentru a asigura cantitatea necesară în menţinerea unei greutăţi adecvate a corpului, cât mai aproape de cea ideală.
2. Prevenirea nocivităţii alimentelor şi evitarea consumului unui produs alimentar insalubru. 3. Să aibă o calitate adecvată, adică să conţină toate substanţele nutritive – proteine, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale – în cantităţi bine echilibrate; să se respecte o proporţie justă a alimentelor şi a substanţelor nutritive.
4. Să se respecte regimul alimentar raţional.
5. Să se asigure o bună stare de nutriţie , folosirea maximă a substanţelor nutritive prin prepararea culinară bună a alimentelor.
6. Asigurarea varietăţii bucatelor
7.Proprietăţile organoleptice ale produselor alimentare să corespundă cu deprinderile consumatorului.
8. Să se respecte moderaţia (fără exces de sare, zahăr, grăsimi).
Igiena alimentaţiei urmăreşte două obiective principale ( după S.Mănescu) :
1. cunoaşterea şi punerea în valoare a efectelor favorabile ale alimentaţiei asupra stării de sănătate;
2. diminuarea sau înlăturarea riscului că produsele alimentare pot să devină factori dăunători pentru consumatori
Igiena alimentaţiei se bazează pe fiziologia şi biochimia procesului de alimentare, pe vitaminologie, microbiologie, helmintologie şi pe alte ştiinţe. Una dintre problemele primordiale ale igienei alimentaţiei este alimentaţia raţională, corectă, bazată pe realizările ştiinţelor contemporane, pe modificările continue ale condiţiilor de viaţă.
În ciuda diversităţii problemelor pe care le abordează ştiinţa contemporană despre nutriţie aceasta poate fi prezentată sub două aspecte :
– ca ştiinţă despre alimentaţia raţională adecvată pentru diferite grupe profesionale, de vârstă ale populaţiei, ce studiază calităţile nutriţionale şi biologice ale produselor animaliere, vegetale şi artificiale;
– ca ştiinţă despre protecţia sanitară a surselor alimentare, despre asigurarea inofensivităţii produselor alimentare finite.
O alimentaţie raţională menţine organismul într-o stare fiziologică optimă, cu o capacitate de muncă susţinută, încetineşte procesele de îmbătrânire şi contribuie la longevitate.
Regimul alimentar după cum se știe depinde de vârstă, starea de sănătate şi activitatea desfășurată. Regimul de alimentaţie e stabilit la 3-5 mese pe zi: mic dejun , prânzul, cina și 2 gustări.
În alimentaţia corectă se respectă un echilibru cantitativ şi calitativ optim, bine determinat al nutrimentelor – proteine, lipide, glucide, vitamine şi săruri minerale. Alimentaţia raţională se consideră unul din factorii primordiali în combaterea şi profilaxia aterosclerozei, bolii ischemice cardiace cu infarct miocardic, ictusului cerebral şi a altor boli cardiovasculare .
E stabilit deja că, în caz de alimentaţie neraţională, se perturbă metabolismul bazal, în special metabolismele lipidic şi salin. Aceste perturbări, la rândul lor, pot cauza obezitatea alimentară, renolitiazele şi alte boli.
Nerespectarea regimului alimentar (a unui principiu al alimentaţiei raţionale) poate cauza apariţia gastritei, ulterior cu boală ulceroasă gastrică sau duodenală. De aici putem conchide că alimentaţia neraţională, incorectă poate afecta toate sistemele şi organele organismului uman.
Ştiinţa despre alimentaţia raţională prevede analiza profundă a particularităţilor nutritive şi biologice ale produselor alimentare, studierea interrelaţiilor anumitor componente nutritive şi a influenţei acestora asupra proceselor de transformare a substanţelor în organism, studiază influenţa eventual sinergică sau antagonistă a nutrimentelor în procesele biologice .
Prin alimentaţie raţională se înţelege şi respectarea unui echilibru al alimentelor ingerate, prin intermediul cărora organismul îşi asigură necesitatea în nutrimente şi substanţe biologic active. În acest sens, o importanţă deosebită are respectarea echilibrului aminoacizilor, părţi componente ale proteinelor, în special a echilibrului aminoacizilor esenţiali, indispensabili, care nu pot fi sintetizaţi în organism şi trebuie să-i administrăm prin alimente de origine animalieră. Alimentele cu aminoacizi esenţiali ne pot asigura un metabolism la nivelul normal şi indici vitali susţinuţi.
Studiile din ultimii ani au stabilit că o acţiune biologică optimă, particularităţile anabolice maxime pot fi realizate printr-o alimentaţie cu conţinut suficient şi constant de proteine şi vitamina C.
Se cunoaşte că acizii graşi, prezenţi de obicei în grăsimile animaliere , au proprietăţi aterogene. În acelaşi timp însă, unele grăsimi animaliere (untul, untura de porc) sunt surse de acid arahidonic, un acid gras indispensabil organismului, care în uleiurile vegetale se află în cantităţi reduse.
Totodată , asigurarea optimă a organismului cu vitamine liposolubile (A, E, D) se produce numai dacă în alimentaţie se conţin cantităţile necesare de grăsimi. În alimentaţia biologic calitativă, un rol important au vitaminele (îndeosebi vitamina C) . Condiţii nefavorabile de asigurare a organismului cu vitamina C survin în a doua jumătate a iernii şi primăvara devreme, când sortimentul de fructe şi legume din alimentaţie se reduce considerabil, iar necesarul organismului în vitamine creşte. În această perioadă se recomandă o vitaminizare suplimentară a raţiilor alimentare, în special cu vitamina C . Odată cu scăderea cantităţilor de vitamine în alimentele naturale, apare riscul unei hipovitaminoze . Hipovitaminoza se reflectă negativ asupra stării generale a organismului, asupra gradului de rezistenţă la diverşi factori nocivi, la substanţele toxice sau medicamentoase.
Hipovitaminoza C duce la apariţia sau agravarea anumitor boli, la scăderea capacităţii de muncă. Trei luni ale anului – februarie, martie, aprilie – sunt deosebit de sărace în alimente vitaminizate. De aceea, în perioada iarnă–primăvară se recomandă completarea carenţei de vitamine, fapt ce va spori cu mult valoarea raţiei alimentare.
Primăvara, creşte necesitatea organismului şi în alte vitamine – B1, B2, E etc. Unele preparate industriale de vitamine conţin tot setul de vitamine în cantităţi bine echilibrate, ele fiind recomandate pentru perioada de primăvară.
Prin alimentaţia raţională trebuie să menţinem în organism şi echilibrul acido-bazic, să prevenim apariţia stărilor de acidoză. Acest echilibru poate fi realizat prin folosirea în raţia alimentară a cantităţilor suficiente de produse lactate, legume, fructe.
După I. Mincu, nutriţia, dietoterapia pot interveni pozitiv numai datorită celor două însuşiri de bază ale organismului : variabilitatea şi adaptabilitatea.
Variabilitatea este în strânsă relaţie cu fondul genetic al omului. Descoperirea enzimelor a modificat noţiunea de variabilitate.
Adaptabilitatea de asemenea poate fi folosită în nutriţie şi dietoterapie. Alimentația tradițională stimulează apariția și acțiunea unor anume enzime în procesul de digestie, asimilare, metabolism intermediar, dezavantajând celelalte enzime. O schimbare treptată a obişnuinţei alimentare poate modifica aceste sisteme enzimatice, activându-le pe cele dezavantajate ulterior. Utilizarea treptată, în starea de sănătate, a acestui proces de adaptare a dat rezultate certe. Recunoaşterea importanţei acestor două principii biologice ne poate face să înţelegem rolul alimentaţiei raţionale în preschimbarea treptată a unor deprinderi alimentare necorespunzătoare, precum şi rolul dietoterapiei în tratamentul unor boli.
În medicină și nutriție, termenul dietă se referă la un regim alimentar special, recomandat fie în cazul unei maladii fie, mai curent, pentru menținerea stării de sănătate, pentru păstrarea sau atingerea unei anumite greutăți corporale etc. O dietă constă practic într-un set de reguli alimentare, reguli care impun consumul de nutrienți în anumite cantități și din anumite grupuri de alimente. Aceste reguli sunt dependente de datele biologice ale individului care urmează dieta și variază de la o dietă la alta.
Trebuie să se ţină seama şi de faptul că orice dietă prelungită ( în caz de boală) mai mult timp poate fi urmată de schimbări în personalitatea bolnavului, mai ales în caz de diete restrictive.
Dieteticianul trebuie să posede aceste cunoştinţe şi să respecte câteva principii generale:
1. Fiecare dietă trebuie modelată în funcţie de deprinderile bolnavului, adaptându-se în limitele terapeuticii, preferinţelor bolnavului.
2. Dieta terapeutică este o dietă normală, modificată calitativ şi cantitativ pentru a combate un proces patologic specific.
3. În prescrierea unei diete, trebuie să se ţină cont de comportamentul bolnavului (emoţional, social, în procesul de muncă, în familie etc.). Trebuie să se ţină seama şi de faptul că orice dietă prelungită mai mult timp poate fi urmată de schimbări în personalitatea bolnavului, mai ales în caz de diete restrictive
În unele cazuri, ea nu poate fi respectată din cauza condiţiilor familiale, de muncă sau economice. De aceea, intervenţia trebuie să se facă cu grijă, conform unor criterii. Cu cât o boală acută sau cronică este mai gravă şi prelungită, cu atât ea consumă mai multe proteine din organism.
Bolile metabolice dezechilibrate, febrele prelungite creează un bilanţ azotat negativ. Stresul este însoţit de pierderea de azot şi potasiu. Toate acestea trebuie să le fie cunoscute medicilor nutriţionişti, care, prin administrarea raţională a proteinelor, pot ajuta pozitivarea mai rapidă a bilanţului azotat.Orice boală care este însoţită de tulburări nutriţionale (pierderi de lichide, de electroliţi, de azot etc.) trebuie tratată astfel, încât, concomitent sau chiar înaintea vindecării cauzei, să fie echilibrată tulburarea metabolică
Regimuri de slăbire
Acest gen de dietă are la bază ideea că,pentru a fi mai uşor digerabile, alimentele trebuie combinate corect în funcţie de compatibilitatea dintre ele.
Deci, în prepararea unui meniu, diversele feluri nu trebuie să fie alese la întâmplare, ci combinate astfel încât aportul de substanţe nutritive să fie optim, iar alimentele uşor de digerat.
Fireşte, această dietă poate fi urmată doar de cei care nu suferă de nici un fel de afecţiuni sau de intoleranţe alimentare.
De evitat: carbohidraţi concentraţi cu proteine concentrate; carne şi lapte/lactate; mai multe feluri de proteine combinate
Corecte: cereale şi lactate; cereale şi leguminoase; cereale şi seminţe uleioase; carbohidraţi şi zarzavaturi; proteine animale (carne, peşte) şi verdeţuri.
Argumente Pro: cu siguranţă o dietă de acest gen nu duce la carenţe de vitamine sau minerale, deoarece este foarte variată şi nu interzice nici un fel de aliment, pur şi simplu recomandă să nu se asocieze la întâmplare hrana. De asemenea, nu este o dietă de care să te plictiseşti şi nu e monotonă, de aceea nu este complicat de urmat. Mesele propuse de acest regim sunt mai lejere, deci mai uşor digerabile, făcându-te să scapi de kilogramele în plus mai uşor.
În general, dieta combinaţiilor alimentare se poate urma ca bază a unei alimentaţii corecte. Este simplă şi poate fi urmată de persoane de toate vârstele, fie acasă, fie când aleg să mănânce la restaurant.
Contra: datorită faptului că nu produc carenţe alimentare de nici un fel, acest regim nu are aspecte negative.
Alimente pentru o dieta sanatoasa
Un regim alimentar sanatos contine carbohidrati si calorii, in functie de varsta, sex si intensitatea activitatilor zilnice, si o cantitate considerabila de legume si fructe.
Modul in care ne pregatim mancarea atunci cand suntem la dieta este la fel de important ca ceea ce mancam, deoarece exista pobilitatea sa iti cumperi numai alimente sanatoase dar daca prăjești tot ce mananci atunci tot efortul tau de a urma un anumit regim este in zadar.
Exemple de alimente sanatoase:
1. Legumele si fructele
Asigurand cantitatea necesara de vitamine si fibre, legumele si fructele aduce cele mai mare beneficiu al dietei – pierderea in greutate. Acest lucru este posibil deoarece majoritatea fructelor si legumelor sunt mai greu digerate, fapt care le da denumirea de alimente ce ajuta la arderea caloriilor. Transformate in bauturi sau salate, fructele reprezinta o optiune sanatoasa de alimentatie, putand fi consumate oricand.
2. Cerealele
Cerealele constituie o alta parte importanta a dietei, deoarece fara acestea orice dieta poate cauza diferite afectiuni ale sistemului digestiv. Specialistii recomanda ca carealele sa fie consumate dimineata cand organismul are nevoie de o alimentatia bogata in carbohidrati pentru a-l ajuta sa isi porneasca mecanismul de digerare.
3. Proteinele
Produsele din carne si peste, cum ar fi: tonul, puiul sau curcanul contin o cantitate semnificativa de proteine. Acestea ajuta la mentinerea elasticitatii tesuturilor musculare, iar daca introduci o cantitate suficienta de proteina in organism acestea vor ajuta si la arderea grasimilor si a caloriilor din organism.
De asemenea, proteinele ajuta la formarea masei musculare, fapt ce te va ajuta sa te menti in forma, plin de energie in timpul unei diete.
Beneficiile
1. Exercitiile practicate cu regularitate timp de cel putin 10 minute pe zi te vor ajuta sa ai o sanatate si o rezistenta de fier.
2. Prin pierderea kilogramelor in plus determina o presiune mai scazuta asupra articulatiilor si musculaturii, iar durerile musculare vor fi de domeniul trecutului.
3. Cu cat consumi o cantitate mai mica de zahar si carbohidrati cu atat de vei simti mai putin obosita, deoarece organismul va avea nevoie de mai putin timp si energie pentru a digera aceste alimente.
Bla'S Blog 